Ţi-ai risipit timpul ce ţie ţi-a fost dat,
De Calea Mântuirii tu te-ai îndepărtat.
Din zorii tinereţii mereu ai alergat,
Dar la sfârşitul vieţii nimic n-ai adunat.

Cor:
Dumnezeu ţi-a dat timp îndeajuns,
Dar de El tu mereu te-ai ascuns.
Astăzi El mai o şansă ţi-a dat,
Să te-ntorci,să te scapi de păcat.

S-au dus atâtea zile,s-au dus,s-au risipit,
Din a vieţii file,şi ai îmbătrânit.
Şi ce folos de toate,din timpul tău trecut,
Căci numai cu păcate,tu pumnii ţi-ai umplut.

Ţi-ai risipit viaţa,şi anii tăi frumoşi,
Pe căile deşarte,cu-aceia păcătoşi.
Ai adunat într-una,ai adunat mereu,
Dar ţi-ai pierdut cununa,credinţa-n Dumnezeu.

Ai auzit chemarea,şi tu,de-atâtea ori,
Să vii la adunarea cu fraţi şi cu surori.
Căci frunzele uscate,din ramuri toate cad,
Întoarce-te o,frate,să nu ajungi în iad.

O clipă te opreşte din timpul ce-l mai ai,
Şi azi te pocăieşte,s-ajungi şi tu în Rai.
Priveşte la trecutul pe care l-ai prădat,
Şi-ntoarce-te la Domnul,chiar azi,să fii salvat.