Şi participând la nuntă flori şi cedri şi stejari, 
Şi mulţimi de păsărele au cântat ca lăutari.
Căprioare şi cerboaice s-au oprit şi s-au mirat, 
Când Adam cu-a lui soţie prin grădină s-au plimbat.

Cor 1:
Toate sânt a noastre dragă, toate-acestea, dar să ştii, 
Dacă vom călca porunca Domnului noi vom muri.
Printre cele patru râuri în Eden, la răsărit, 
(:Omul cu a lui soţie între flori au locuit.:)

Uite secera şi plugul, să lucraţi şi să trăiţi.
Pentru voi e tot belşugul, dar grădina s-o păziţi.
Şi gustară ei din toate, câte zile au trăit, 
Până când s-au dus să rupă şi din pomul cel oprit.

Cor 2:
Şi atunci să se ascundă încercară acei doi, 
După ce păcătuiră s-au văzut căci ei sânt goi.
Şarpele e vinovatul, dar şi cine a gustat, 
Şi femeia şi bărbatul, pentru că l-au ascultat.

Dragă mire şi mireasă, voi să nu vă întristaţi, 
Căci din moarte, din pierzare, noi am fost răscumpăraţi.
Noi avem făgăduinţă căci în Raiul cel frumos, 
Vom ajunge prin credinţă, prin Domnul Isus Christos.

Cor 3:
Masa celor doi la nuntă era plină cu rodiri, 
Numai fructe aromate, numai flori şi bucurii.
"Creşteţi şi umpleţi pământul!"-glasul sfânt a răsunat;
Dumnezeu pe-Adam şi Eva în Eden i-a aşezat.