Să nu vă temeţi, ucenicii Domnului Isus,
Când bate vântul şi furtuna se ridică-n sus.
Vă amintiţi cum valurile toate s-au oprit,
Când Domnul cu furtuna şi cu vântul a vorbit.
Cor:
Când Isus vorbeşte, vântul se opreşte;
Şi furtuna din sufletul tău.
(:Orice întristare fuge şi dispare
Dacă noi strigăm la Dumnezeu:)
Şi marea şi uscatul, şi văzduhul înorat,
Ascultă când vorbeşte Domnul nostru minunat.
Şi boala mea, şi boala ta, la glasul Lui dispar;
Căci vindecarea, mântuirea noastră e prin har.
Să ascultăm de glasul Lui şi noi, fraţi şi surori;
Cum Îl ascultă vântul şi furtunile cu nori.
Să nu mai fie-mpotrivire printre mântuiţi,
Isus vă porunceşte fraţilor să vă iubiţi.
Şi peştele cel mare din adânu-ndepărtat,
La glasul Lui, pe Iona l-a adus şi l-a vărsat.
Şi Pavel prin credinţă vede Roma bucuros,
Căci valurile şi furtuna le-a oprit Christos.
|