Roua binecuvântată 

 

Roua binecuvântată cade iarăşi pe pământ, 
Peste inima predată, botezul cu Duhul Sfânt.
Şi în loc de spini, vor creşte trandafiri şi chiparoşi.
Domnul schimbă, înoieşte, pe aceia credincioşi.

Cor:
La ape vii sânteţi chemaţi, 
Să vină toţi cei însetaţi.
(:Căci vin şi lapte veţi găsi, 
Şi minunate ape vii:)

Ca şi ploaia timpurie peste-ogoru-nsămânţat, 
Duhul Sfânt din veşnicie şi pe noi ne-a botezat.
De aceea bat din palme pomii care-au înverzit, 
Dumnezeune-a dat viaţă, Duhul sfânt ne-a înoit.

Secerişul este mare, vremea a zburat, s-a dus, 
Duhul Sfânt cu-nflăcărare ne înalţă tot mai sus.
Numai cine se-mpietreşte va rămâne pe pământ.
Hulitorul nu primeşte botezul cu Duhul Sfânt.

Orice inimă de piatră care vine-n faţa Lui, 
Ea va fi pe loc schimbată de puterea Domnului.
Unul strigă Aleluia!, celălalt, Amin, Amin!
Prin puterea Cincizecimii tu vei deveni creştin.

Cine-i însetat să vină la aceste ape vii, 
Duhul sfânt când se revarsă, va aduce bucurii.
Uite roua, uite norul, iarăşi s-a apropiat, 
Ca să ude tot poporul care-a plâns şi a strigat.