Religia cea bună este să dai ajutor
La văduve şi la orfani în lipsurile lor.
Să-i vizităm, să-i cercetăm pe-aceia ce-s lipsiţi, 
Cu-al nost'prinos, spre-al lor folos, să fie sprijiniţi.

Cor:
Să iubim cu fapta, altă cale nu-i, 
Căci de vorbe goale oamenii-s sătui.
Mila biruieşte judecata, fraţi, 
Când pe-acei în lipsă voi îi ajutaţi.

Cărbuni aprinşi, cărbuni de foc pe capul lor să pui.
La cei ce râd şi sânt lipsiţi, de Domnul să le spui.
Chiar un pahar de apă dat, o pâine, un veşmânt, 
Isus a zis că vom primi răsplată-n cerul sfânt.

Şi hainele de in curat, din fapte s-au ţesut, 
Şi cei ce dau, şi cei ce-au dat, ân Domnul au crezut.
Credinţa fără faptă e ca trupul fără grai, 
Dar când le împletim avem aripi de zbor spre Rai.

Ei s-au jertfis, s-au dăruit la fel ca Domnul lor.
Apostolii l-au sprijinit pe-al Domnuli popor.
Pe-acei lipsiţi, pe-acei săraci, Isus l-a învăţat
Pe Iuda, căci îi vom avea cu noi neâncetat.