Prin arşiţa lumii 

 


Prin arşiţa lumii,mereu frământat,
Şi fără de pace,şi fără de scut,
O cale mai bună eu am căutat,
Căci nici o nădejde eu n-am mai avut.

Cor:
(Dar) Stâncă tare în pustie
Am aflat şi am găsit,
În iubirea Lui cea vie,
Sânt salvat,sânt mântuit.

Prin văile lumii mereu căutam,
O viaţă mai bună,un vis fericit,
Dar numai necazuri mereu întâlneam,
Şi visul de aur mi s-a risipit.

Comoara vieţii acestui pământ,
Cu setea în suflet mereu o doream,
Dar ca pe o frunză purtată de vânt,
Eu tot mai în sus,mai departe-o vedeam.

Dar după acestea,din noaptea de chin,
Din visele mele eu m-am deşteptat,
Şi-am zis:"O,Isuse,la Tine eu vin,
Căci numai prin Tine eu voi fi salvat.

Şi ţie se poate ţi s-a întâmplat,
Dar chiar dacă visele ţi le-ai împlinit,
Mai este un vis,nu uita,minunat,
Să scapi de la moarte şi să fii salvat.