Pe marea aceea de sticlă, martirii cei biruitori, 
Ei cântă cântarea de laudă, deasupra de stele şi nori.
Ei cântă cântarea lui Moise şi-a Mielului care-a învins, 
A lor alăute răsună, şi flăcări de foc s-au aprins.

Cor:
O mie de ani, o mie de ani, 
Cu Domnul Isus ei cu toţi vor domni.
O mie de ani, o mie de ani, 
Iar după aceea în veci vor trăi.

Sfârşitul e-aproape să vină, spun semnele care s-au scris;
Cu fiara aceea haină ce vine de jos din abis.
Ea poartă un nume de taină, dar cei înţelepţi îl vor şti, 
Ce scrie pe frunte, pe haină, şi sfinţii o vor birui.

Prin ea va domni anticristul , şi omul cel nelegiuit, 
Dar iată căci vine sfârşitul, şi răul va fi nimicit.
Ferice de cine aşteaptă, şi rabdă, şi nu va primi
Nici semnul, nici numele fiarei, căci el cu Christos va domni.

Ei nu au voit să primească, pe mână sau pe fruntea lor, 
Nici semnul, nici numele fiarei, ştiindu-l că e-nşelător.
Mai bine au vrut ca să moară, să sufere chinul cumplit, 
Decât să se-nchine la fiară, la omul cel nelegiuit.