Pe lacul Galileia pe-nserate,
Apostolii s-au dus la pescuit.
Dar nici un peşte n-au găsit şi iată
Căci zorile pe lac au răsărit.
Atuncea înspre ţărm se îndreptară
Pe lacul Galileia liniştit,
Era o noapte tristă şi amară
Căci niciun peşte ei n-au pescuit.
(:Isus Christos din morţi a înviat,
Şi-a treia oară li s-a arătat
La ucenicii care L-au văzut
Pe Domnul lor în care au crezut:)
"Copii, aveţi voi ceva de mâncare?"
"O Doamne niciun peşte n-am găsit."
Atuncea Domnul spre a lor mirare
I-a îndemnat din nou la pescuit.
"Să aruncaţi cu mreaja-n partea dreaptă
Şi veţi găsi, "şi ei L-au ascultat.
A fost o pescuire minunată
Căci mreaja plină ei au ridicat.
(:Mulţimi de peşti din peştii cei mai mari
Au adunat apostolii pescari.
Şi numărându-i parcă te uimeşti:
O sută şi cincizeci şi trei de peşti.:)
Atunci cu toţii s-au umplut de frică,
Iar Petru-n mare iute a sărit.
Şi lângă El pe ţărmurile mării
Apostolii cu toţii s-au oprit.
Ei au găsit şi peşte pe jăratec,
Şi pâine, căci Isus le-a pregătit.
Ce minunat!pe ţărmurile mării,
Apostolii cu Domnul au prânzit.
(:Aduceţi şi din peştele pe care
L-aţi prins acum, Isus i-a îndemnat;
Şi pregătindu-l iute pe frigare,
Apostolii cu toţii au mâncat:)
Isus le-a dovedit că El trăieşte,
De-aceea Domnul li s-a arătat
A treia oară, când le-a dat şi peşte,
Să stie toţi că El a înviat.
Ei L-au văzut, şi plini de bucurie
Au răspândit acel mesaj curat.
Ca să audă, orice om să ştie,
Că El e viu, din morţi a înviat.
(:Veniţi pescari să ducem vestea bună,
În lume, pe pământul cel pustiu.
Să nu se-nfrice nimeni de furtună,
Căci El a înviat, Isus e viu!
|