O Mire-al iubirii, de când Tu Te-ai dus, 
Mireasa priveşte în zare, 
Şi-aşteaptă într-una precum Tu i-ai spus, 
Să stea neâncetat vegheatoare.

Cor:
De ce nu vii? De ce nu vii?
O Mire scump, o Mire drag, 
O până când în nopţi târzii, 
Noi Te-aşteptăm plângând în prag?

O Mire-al iubirii, Isuse iubit, 
Întreaga făptură suspină, 
Cu toţii aşteaptă acel răsărit, 
Şi nunta cerească să vină.

O Mire-al iubirii, o dulce Isus, 
Adu Te rugăm, dimineaţa.
Cu harul măririi şi slava de sus, 
Să dai tuturora viaţa.

O Mire-al iubirii, atâţi Bartimei, 
Şi-atâţi de la Poarta Frumoasă, 
Te cheamă bolnavii, Te cheamă şi ei, 
O vino şi du-ne acasă.

O Mire-al iubirii, ântregul popor
Te cheamă în rugă fierbinte, 
Mireasa suspină de-atât tainic dor, 
Şi-aceleaşi duioase cuvinte.