(PSalmul 107)

O, de-ar veni cu mulţumire, 
De-ar lăuda pe Dumnezeu, 
Acei ce plâng, acei ce-aşteaptă, 
Să vină ajutorul său.
Acei ce stau în întuneric, 
Legaţi în lanţuri şi robiţi, 
De-ar lăuda pe Domnul nostru, 
Din noapte ar fi izbăviţi.

Cor 1:
Acei cu inimă pustie, 
Cu suflet frânt şi însetat, 
Ei ar găsi şi apă vie

Şi pâine sfântă de mâncat.
De-ar lăuda şi ei pe Domnul, 
I-ar izbăvi din tot ce-i rău.
Din lanţurile făr'delegii 
Ne scapă numai Dumnezeu.

Căci El a frânt puterea mare, 
Acele porţi cu drugi de fier.
Ne-a izbăvit din închisoare
Prin Fiul Lui venit din cer.
Când noi eram pierduţi pe mare, 
Când valuri mari au năvălit, 
Cu braţul Lui, cu mână tare, 
El ne-a salvat, ne-a izbăvit.

Cor 2:
De-ar lăuda fără-ncetare
Toţi oamenii de pe pământ, 
Pe Dumnezeul nostru mare, 
Pe Dumnezeul nostru sfânt.
Ei ar vedea şi azi puterea
Ce-a fost atunci cu Israel, 
Ne-ar vindeca la toţi durerea
De orice soi, de orice fel.

El face mari minuni şi semne, 
Lăudaţi pe Domnul, fraţi, surori.
De-ar lăuda cu toţi pe Domnul, 
Ar fi tot soare fără nori.

Cor 3:
Treziţi-vă din adormire, 
Căci noi am fost eliberaţi.
Cu laudă şi cu mulţumire
'Naintea Lui să vă-nchinaţi.