Nu-i furtună să clatine stânca


(Psalmul 91)

Nu-i furtună să clatine stânca, 
Şi nici vânturi s-o poată clinti.
De aceea încrede-te-n Domnul, 
Orişicând, orişiunde ai fi.
Dumnezeu este-a ta cetăţuie, 
Noi în El apărare găsim.
Sub aripile Lui minunate
Zi şi noapte noi ne odihnim.

Cor:
Dacă tu vei sta sub aripile Lui, 
Dacă vei sluji numai Domnului, 
El va porunci îngerilor Săi, 
Şi îţi vor păzi (:zilnic paşii tăi:)

Stai ascuns sub aripile Sale, 
Dumnezeu este ocrotitor.
Mergi cu El înainte pe cale
Şi vei fi sigur biruitor.
Vei strivi sub a tale piciore, 
Când pe Domnul cu tine Îl iei, 
Şi năpârcile otrăvitoare, 
Vei învinge şi oameni şi lei.

Nu te teme de-al nopţii-ntuneric, 
Şi nici ziua să nu te-ngrozeşti, 
Când săgeata deasupra ta zboară, 
Tu din luptă să nu te opreşti.
Nici de molimă şi nici de ciumă, 
Nu te teme de niciun blestem;
Dumnezeu este Îzbăvitorul.
Noi prin El biruinţă avem.

"Pentru că Mă iubeşti, -zice Domnul-
De aceea te voi ocroti!
Scut şi pavăză şi mântuire, 
Dumnezeu pentru tine va fi.
Cel PreaÎnalt pentru noi e scăparea;
Noi în El apărare-am găsit.
Mântuirea şi răscumpărarea
De la El noi în dar le-am primit.

Dumnezeu porunci-va să vină
Oastea Lui ca să -ţi dea ajutor.
Şi pe braţe cereşti te vor duce
Când vei trece prin foc, prin cuptor.
Nu te teme de nimenea frate, 
Stai pe stânca cea tare zidit.
El e dragoste şi bunătate, 
Prin credinţă vei fi mântuit.