Moab şi Edom  

 
(Psalmul 83)

Moab şi Edom şi aceia din Tir, 
Cu toţi s-au unit şi ne-au împresurat.
Şi alţii ca ei, din munţi şi din văi, 
Mulţimi de popoare spre noi au plecat.

Cor:
Glasul Tău Doamne fă-l să răsune, 
Nu tăcea căci sântem îngroziţi.
Scapă-ne Tu de această mulţime, 
Căci de nu, toţi vom fi nimiciţi.

Veniţi să-i lovim şi să-i nimicim
Pe fii lui Iacov, pe-acei credincioşi.
Porniţi la măcel, chiar şi Ismael, 
Cu toţi s-au unit şi-au pornit furioşi.

Amon, Amalec, cu toţi s-au legat:
Să-i pierdem, să-i pierdem!-cu toţi au strigat.
Dar Doamne, Tu vezi ce mulţi s-au unit
Şi-n lupta cea mare spre noi au pornit.

Cu ochi de profet, Asaf a văzut
Popoarele lumii cum s-au adunat.
Spre râul Iordan, cu toţii uniţi, 
În vremea din urmă cu toţi au plecat.

Dar nu numai ei, aleşii evrei, 
Şi noi credincioşii sântem prigoniţi.
De-aceleaşi mulţimi, prin văi, ânălţimi, 
De fiara cea mare sântem urmăriţi.

Cor 2:
(:Mai arată-Ţi puterea cea mare
Ca în vremurile ce-au apus.
Izbăveşte-ne Tu de popoare, 
Prin credinţa în Domnul Isus:)