(Psalmul 72)

La întâia-nviere, scăpaţi de duşmani, 
Va-ncepe domnia de-o mie de ani.
Aşa cum profeţii şi psalmii ne-au spus, 
Căci sfinţii domni-vor cu Domnul Isus.

Toiagul dreptăţii atunci va domni, 
În mâinile Domnului toate vor fi.
Săracii, orfanii şi-acei apăsaţi, 
Din pulberea morţii vor fi ridicaţi.

Cor:
Va-nverzi şi va-nflori
Neamul cel neprihănit.
Căci Isus va domni
(:În Împărăţia fără de sfârşit:)

În pace deplină cu toţii vom trăi, 
Şi Domnului nostru îi vom mulţumi.
Vor linge ţărâna vrăjmaşii smeriţi, 
Căci Domnul se-ndură de-acei mântuiţi.

Pe mările lumii, pe mări şi uscat, 
Isus stăpâni-va atunci ca-Npărat.
Şi toţi se vor duce cu jertfe şi cânt, 
Mulţimea de neamuri pe-ntregul pământ.

Din Seba, din Tarsis, şi-acei din pustii, 
La Domnul cu laude cu toţi vor veni.
Cetăţile pline cu oameni voioşi, 
Cânta-vor mărire, cu-acei credincioşi.

De la o mare la alta, şi până la râu, 
Va fi plin pământul cu spice de grâu.
Cu flori, cu verdeaţă, belşug pe câmpii, 
Pustia cea mare, şi ea va-nflori.

Atunci vor cunoaşte cei răi ce-au pierdut, 
Acei care-n Domnul nu s-au încrezut.
Căci Raiul începe de-aicea în sus, 
Cu-acei care-L caută acum pe Isus.