(Psalmul 132)

L-am găit acolo la Efrata, 
L-am găsit acolo în ogor;
Şi am zis:O Doamne eu sânt gata
Să-Ţi zidesc un loc strălucitor.
Am jurat, şi nu voi da uitării
Până când o casă voi zidi
Pentru Dumnezeul îndurării, 
Casă unde El va locui.

Cor:
Vreau şi eu, vreau şi eu, 
Să-i zidesc Lui Dumnezeu
Un palat, un castel strălucit.
Sufletul pe deplin
Domnului să-l închin, 
Căci cu El eu voi fi fericit.

L-am găsit acolo stând afară, 
În ogorul ce se cheamă Iaar.
Plin cu rouă, plin cu strălucire, 
L-am găsit acolo în hotar.
Şi mi-am zis:nu voi intra în cortul, 
Nici în pat nu mă voi odihni, 
Până când o casă minunată
Lui Dumnezeu cu drag îi voi zidi.

Haideţi fraţi la casa cea aleasă, 
Să intrăm cu toţii în Betel.
Căci acolo o chivotul slavei, 
Legământul între noi şi El.
Atunci Domnul i-a jurat lui David
Că din el un Fiu se va ivi, 
Şi va stăpâni pe tot pământul, 
El pe oameni îi va mântui.

Prorocia sfântă se-nplineşte
În Isus, căci Domnul a zidit
Casa unde Tatăl locuieşte 
Cu aceia care L-au slujit.
Noi sântem aceea locuinţă, 
Trupul cel de carne, de pământ
Este casa unde locuieşte
Tatăl, Fiul si cu Duhul Sfânt.