Ionatan a dat de miere şi din fagur a mâncat, 
Atunci Saul cu mânie la moarte l-a condamnat.
Ei aveau o juruinţă şi un post îndelungat, 
Ionatan nu ştia de-aceasta, şi de-aceea a mâncat.

Cor:
Armata aceea, atuncea a strigat:
"Băiatul lui Saul să fie iertat!"
În harul iertării osânda s-a dus, 
Căci mijlocitorul e astăzi Isus.

Pentru Saul nu e scuză, împăratul supărat, 
Chiar pe fiul lui la moarte, el pe loc l-a condamnat.
"Împărate nu-l ucide!-cei din jur au mijlocit-
Ionatan la juruinţă dintre noi el a lipsit.

El nu ştia de hotărârea anunţată în popor, 
De aceea, împărate, iartă-l azi pe-al tău fecior."
Şi săgeata se întoarce înapoi în tolba ei, 
Ionatan primi iertarea când strigară fraţii săi.

Tot la fel, şi noi odată am fost aspru condamnaţi, 
Dar Isus oprind săgeata, ne-a salvat, surori şi fraţi.
El atunci ceru iertare Tatălui Ceresc şi Sfânt, 
Pentru-ntreaga omenire, pentru -acei de pe pământ.

Când săgeţile duşmane înspre noi au năvălit, 
Domnul mâinile-Şi întinse şi în palme le-a primit.
Şi în palme şi în coastă, şi în tălpi L-au săgetat, 
Pentru mântuirea noastră, El cu moartea s-a luptat.

Ionatane ţine minte, fraţi, surori, să nu uitaţi, 
Căci pe cruce la Golgota noi am fost răscumpăraţi.
Să mâncăm de-acuma miere, uite fagurul e plin, 
Dumnezeu ne dă putere din Cuvântul său, Amin

Atunci Ionatan cu David face-un mare legământ.
Tot la fel, şi noi cu Domnul să umblăm pe-acest pământ.
Căci El este Împăratul ce l-a-nvins pe goliat, 
El ne-a ridicat păcatul când pe cruce s-a rugat.