Icoana vorbitoare nespus de-nşelătoare
I-a amăgit pe-acei ce n-au vegheat.
Cu-a ei înşelăciune, cu-a ei amărăciune, 
Ea cugetele lor le-a întinat.

Cor:
Fraţilor, surorilor, 
Nu priviţi la ce e trecător.
La icoane nu vă închinaţi, 
Cu privirea nu le sărutaţi.


Îţi otrăveşti fiinţa şi-ţi necinsteşti credinţa, 
Prin lucruri care nu aduc folos.
Mai bine te smereşte şi-n Biblie citeşte, 
Căci ea te-nvaţă de Isus Christos.

Nu mai priviţi spre lume, căci noi purtăm un nume, 
Răscumpăraţi din moarte, din păcat.
Priviţi cu bucurie, spre cer, spre veşnicie, 
Căci Dumnezeu ne-a binecuvântat.

Demult vorbea profetul de-această amăgire
Ce pe pământ se va dezlănţui.
Icoana vorbitoare cu falsa-i strălucire, 
Privind la ea te vei îmbolnăvi.

În loc de rugăciune, sărmanele fiinţe
Aprind televizorul şi privesc.
Cu multă pasiune, să vadă ce le spune, 
Şi cugetele şi le murdăresc.