(Psalmul 82)

El le-a zis căci sânteţi Dumnezei,
Toţi sântem copii al Domnului.
Dumnezeu e Tatăl nostru fraţi,
Noi sântem cu toţi din neamul Lui.
Noi sântem din neam de Dumnezeu,
El la toţi din Duhul Lui ne-a dat.
Avem trup şi suflet minunat,
Dumnezeu ne-a binecuvântat.

Cor:
Sânteţi Dumnezei,sânteţi Dumnezei,
Dar ca nişte oameni vom muri.
(:Vom fi lepădaţi,vom fi condamnaţi,
Dacă noi nu ne vom pocăi:)

Noi sântem să ştiţi,nemuritori,
Sufletul nicicând nu va muri.
Cei ce mor sânt oameni păcătoşi,
Şi în iad în veci vor chinui.
Şi să arzi,tu fiu de Dumnezeu!
Nu-i păcat să pierzi cerescul Rai?
Vino azi,acum,la Tatăl tău!
În păcate până când mai stai?

Veţi cădea ca şi un domnitor,
Veţi muri ca cei nelegiuiţi,
Voi,sărmani din neam nemuritor,
Dacă astăzi nu vă pocăiţi.
Dacă încă în păcate staţi,
Zice Domnul către farisei,
Şi cu nedreptate judecaţi,
Veţi pieri în focul celor răi.

Dumnezeu e drept Judecător
Până când veţi judeca sucit?
El priveşte,este între noi,
Şi ne vede dacă am greşit.
Până când orfanii vor striga?
Şi acei lipsiţi de ajutor..
Până când de ei tu vei uita
Şi vei ta mereu nepăsător?

Dumnezeu pe oameni i-a chemat
În vechime prin al Său Cuvânt,
Care-n casa Lui s-au adunat
Să asculte glasul Lui cel sfânt.
Însă ei cu toţi s-au împietrit;
Doamne ,cât de mult le semănăm!
Noi,acei de azi,de la sfârşit,
Dacă-n nepăsare încă stam.