Dă păcatul la o parte, care lesne te-nfăşoară, 
Care vrea să te doboare la pământ.
Firea veche pământească, n-o lăsa să te robească, 
Căci Isus ne face liberi prin Cuvânt.
Înainte prin credinţă, înspre cer, spre biruinţă, 
Să-L chemămân stăruinţă cum s-a spus.
Să ne deie armătura, cum ne-a învăţat Scriptura, 
Să păzim învăţătura Lui Isus.

Cor:
Ei s-au apropiat de-un munte minunat, 
De zecile de mii ce cântă neâncetat.
De Ierusalimul nou, al fericirii vis, 
Cetatea de azur cu ziduri de iaspis.

Mii de martori stau dovadă, pentru cine vrea să creadă
Şi minuni ar vrea să vadă zi de zi.
Dumnezeu ne întăreşte, prin Cuvânt El ne vorbeşte, 
Căci pe toţi El ne iubeşte, pe-ai Lui fii.
El ne spune, ni-i arată pe acei de altădată, 
Cei cu inima curată, credincioşi.
Cei aleşi ca trandafirii, toţi prorocii, toţi martirii, 
În grădina fericirii, bucuroşi.

Nori de martori, nori de stele, care prin necazuri grele, 
Au trecut cu toţi prin ele, au învins.
Ei priveau cu toţi pre ţintă, spre Isus, spre Ţara Sfântă, 
Unde mii de îngeri cântă-n necuprins.
Mame cu copii în braţe, cu duşmanii faţă-n faţă, 
Pentru veşnica viaţă au murit.
Ăştia-s fraţii, ăsta-i norul care-a biruit cuptorul, 
Căci Isus Mântuitorul i-a-ntărit.

Şi cuptoarele şi leii, şi păgâni şi fariseii, 
S-au luptat cu ei, cu mieii Lui Isus.
Dar Păstorul cu-ndurare, l-a condus pe fiecare, 
Prin credinţă şi răbdare, până sus.
Ei s-au dus, lasând furtuna, lăsând soarele şi luna, 
Aşteptând cu toţi cununa la sfârşit.
Pentru lupta lor purtată, pentru viaţa fără pată, 
Domnul le va da răsplată, negreşit.