Credinţa în Domnul, ea ne mântuieşte
Atunci când cu faptele o-mpletim.
Acel care crede şi se pocăieşte, 
Căci noi prin credinţă pe El Îl slujim.

Cor:
Tu eşti chemat, eu sânt chemat, 
Să Îi slujim Lui cu adevărat.
Nu te-ndoi, nu te opri, 
Căci prin credinţă tu vei birui.

Credinţa în Domnul ne scoate, ne scapă
De-a noastre păcate în care am trăit.
Ferice de cine se-ntoarce şi crede, 
Căci el prin cerdinţă va fi mântuit.

Credinţa în Domnul e-o stea ce răsare
Pe bolta albastră în sufletul tău.
Tu dute ca magii pe urmele stelei, 
Căci ea este darul de la Dumnezeu.

Acel care crede, să nu se-ndoiască, 
Privirea s-o ţină mereu la Isus.
Să creadă, să ceară puterea cerească, 
Căci Domnul trimite puterea de sus.

Când Domnul revine, credinţa să=ţi fie
Făclia aprinsă în sufletul tău.
Căci fără credinţă, oricine să ştie, 
Nu poate să-nvingă necazul cel greu.