Ca roua dimineţii 


Cor:
Ca roua dimineţii ce udă în grădină, 
Ca cedri lângă ape, sânt corturile lui, 
O Doamne, ce frumoase se văd în văi întinse, 
A sale locuinţe(:poporul Domnului:)

Balaam aşa vorbeşte, acel fiu al lui Beor:
Lângă ape odihneşte al Lui Dumnezeu popor.
Dintre neamuri şi popoare, Iacov e deosebit, 
Dumnezeul lui Cel mare, din necaz l-a izbăvit.

Ca şi pomii de aloe, ca şi cedri din Liban, 
El se-ntinde lângă ape în frumosul Canaan.
Împăratul lui se suie mai presus decât Agag, 
Numele Lui este veşnic:Domnul este-al nostru steag.

Balaam privea în vale, şi apoi a declarat:
"Ce frumoase corturi are neamul binecuvântat!
Ca un leu, ca o leoaică, el adoarme liniştit, 
Căci de partea lui e Domnul, Dumnezeul lui slăvit.

În zadar Balac aruncă cu blesteme după el, 
Ele se izbesc în stâncă, în Stânca lui Israel.
El de toţi se deosebeşte, Dumnezeul lui i-a dat
Legea care-l ocroteşte şi-l înalţă neâncetat.

Steaua lui e minunată, steaua ce a răsărit
Peste Betleem odată, şi pe Domnul L-a vestit.
Şi toiagul de domnie Balaam l-a-ntrezărit, 
Veşnica Împărăţie care-n lume a venit.