Atâta iubire 



Cor:
Să vină mireasa, să vină aleasa, 
Să vină aceia ce-au plâns şi-au vegheat.
Răsună chemarea, răsună strigarea, 
Răsună din ceruri un glas minunat.

Atâta iubire e înmănunchiată
În chipul Acelui ce vine pe nor, 
Aşa este Mirele, fără de pată, 
Frumos ca şi soarele strălucitor.

Cea arsă de soare, cu faţa-negrită, 
Ea şade în vie şi plânge de dor.
Cu ochii în zare, priveşte smerită, 
Şi-L aşteaptă să vină pe-al ei Salvator.

"A mea frumuseţe chiar dacă dispare, 
Eu via iubitului meu o păzesc.
Căci ştiu că răsplătă în ceruri e mare, 
(:La toţi care astăzi pe Domnul iubesc:)

Sub steagul iubirii mireasa veghează, 
Şi-aşteaptă să vină Acel ce-a promis.
Şi ziua şi noaptea se luptă, stă trează, 
Căci Mirele Slavei aceasta i-a zis.

Şi cine-i aceea frumoasă ca luna?
Frumoasă ca zorile când se ivesc.
O mână cerească-i întinde cununa, 
În zarea albastră cei doi se-ntâlnesc.