Apostolii Barnaba şi cu Pavel 


Apostolii Barnaba şi cu Pavel, 
La oamenii din Listra le-au vestit
Pe Dumnezeu, şi calea mântuirii, 
Când cel olog a fost tămăduit.
Şi s-au întors din noaptea-ntunecoasă, 
La Dumnezeul Cel adevărat, 
La pocăinţă şi la mântuire, 
Cum Pavel şi Barnaba i-a-nvăţat.

Cor:
Mai multă cercetare să ceară fiecare, 
Să ne-nsoţească Domnul şi pe noi.
(:Prin harul îndurării, ân faţa adunării
Să ridicăm bolnavii din noroi.:)

Atunci iudeii au făcut răscoală, 
Pe-acei necredincioşi i-au întărtat.
Pe Pavel şi Barnaba cu mânie, 
Cu pietre pe apostoli i-a-nproşcat.
I-au scos afară din a lor cetate, 
Atuncea ucenicii au venit, 
Miraţi de toate cele întâmplate, 
Cu Pavel şi Barnaba au vorbit.

Atuncea Pavel cu îmbărbătare
Pe fraţii de credinţă i-a-nvăţat
Să fie credincioşi, căci prin răbdare
Noi vom ajunge-n cerul minunat.
Şi s-au născut biserici minunate
În Listra şi ţinutu-nvecinat;
Căci Dumnezeu în marea-i îndurare
Şi de păgâni, de neamuri s-a-ndurat.

Preoţii lor au devenit prezbiteri, 
Îngrijitori de turma Lui Christos.
Apostolii le-au predicat Cuvântul
Şi la păgâni, la neamul păcătos.
Căci Dumnezeu cu dar de vindecare, 
Pe fraţii lucrători i-a însoţit.
Prin Duhul Sfânt se înmulţea poporul, 
Poporul Domnului cel mântuit.