(Psalmul 25)
Al meu suflet mereu se înalţă
Ca şi norul deasupra de mări,
Pe aripile de rugăciune,
Până sus, până în depărtări.
(:Doamne eu am strigat către Tine,
Căci în Tine mă-ncred neâncetat.
Te îndură, priveşte spre mine,
Vreau să fiu mântuit şi salvat:)
Eu Te rog, nu-Ţi aduce aminte
De trecutul meu îndepărtat.
Când eram un copil fără minte,
Când de Tine nu am ascultat.
(:Aminteşte-mă după-ndurarea
Care-n Domnul Isus a venit.
Eu aştept bunătatea, iertarea,
Vreau să fiu de păcat izbăvit.:)
Ochii mei neâncetat se îndreaptă
Către Tine, al meu Salvator.
Eu Te chem şi aştept îndurarea,
Ca să vii în al meu ajutor.
(:Ştiu că nu voi fi dat de ruşine,
De ruşine vor fi numai ei,
Care uită pe Domnul şi pleacă,
Şi se duc fără nici un temei:)
Tu eşti Doamne nădejdea salvării,
Pentru cei care Ţie-Ţi slujesc.
La aceştia le-arăţi calea dreaptă,
Care-n Tine nădăjduiesc.
(:Cine vrea prietenie cu Domnul,
Cine vrea ajutorul de sus,
Va găsi mântuire, salvare,
Dacă vine acum la Isus:)