Ai nevoie de mustrare 


Ai nevoie de mustrare, 
Dacă vrei să o primeşti.
Dacă vrei s-ajungi în ceruri
Trebuie să te smereşti.
Dacă vei purta ţepuşul
Îţi va fi cu mult mai greu.
Soră, frate, pleacă-ţi fruntea 
Când vorbeşte Dumnezeu.

Cor:
Doamne nu lăsa împotrivirea
În a noastre chipuri de pământ.
(:Să primim îndemnul şi mustrarea
Care ni le dă al Tău Cuvânt:)

Dacă nu primeşti îndemnul
Şi mustrarea, eşti greşit.
Căci mustrarea-i untdelemnul 
Pentru omul pocăit.
Dar cel mândru, cu dispreţul
Va răspunde când îi spui, 
Când îi spui de umilinţa
Şi de Calea Domnului.

Doamne, nu lăsa păcatul
Să ne pună la pământ.
De la Tine vine sfatul
Care este bun şi sfânt.
Înţeleptul ia aminte
Când ne spui, când ne vorbeşti.
Pe acel ce se înalţă
Tu ai zis că îl smereşti.

Nu lăsa iubite frate
Şi tu soră în Christos, 
Nu lăsaţi să mai domnească
Omul mândru, păcătos.
Dacă te simţeşti jignită
Sau jignit de ce ţi-am spus, 
Tu priveşte şi ascultă
Sfatul Domnului Isus.

El a prăsit mărirea
Să ne-adune rând pe rând.
Pentru noi Dumnezeirea
S-a smerit pe cruce stând.
S-a rugat pentru vrăjmaşii
Care L-au batjocorit.
Pentru toate-acestea Tatăl
Sus în slavă L-a primit.