Adu-Ţi aminte o Isuse, cum pentru Tine am lucrat, 
Prin harul îndurării Tale, cum pentru Tine am cântat.
Cum am lucrat în adunare înflăcărând al tău popor, 
Adu-Ţi aminte Doamne mare, căci Tu eşti Bun şi-ndurător.

Cor:
Mai pune Tu o turtă de smochine, Isuse Doamne, şi pe rana mea, 
Îndură-Te o Doamne şi de mine, şi neâncetat eu Te voi lăuda.
Să faci din mine harfa Ta cea vie, să vadă toţi căci Tu te-ai îndurat, 
Şi-Ţi voi cânta cu multă bucurie, aşa cum altădată am cântat.

Mai zi o vorbă şi ajunge, şi eu mă voi tămădui, 
Şi-n harul bucuriei sfinte, cu dragoste Te voi sluji.
Mi-aduc aminte de-mpăratul la care anii i-ai lungit, 
Şi-n urma vindecării sale, la oameni Te-a mărturisit.

Acela care mai trăieşte, acela Te va lăuda, 
Acel ce moare putrezeşte, şi lipsa lui se va vedea.
Întinde-Ţi Doamne a Ta mână şi fă-mă iarăşi să-nverzesc, 
Ridică-mă Tu din ţărână, căci vreau să-Ţi cânt, să Te slăvesc.

Ca şi o mamă fericită, ca viţa care a rodit, 
Eu am umblat mereu smerită, şi Ţie Doamne Ţi-am slujit.
De am greşit pe a Ta cale, şi faţa Ta Ţi-am întristat, 
O Doamne plin de îndurare, mai iartă-mă de-al meu păcat.


În jurul meu stau slujitorii, copii care mi i-ai dat, 
Acuma când coboară norii, ridică-mă Te rog din pat.
Şi-Ţi voi cânta cu bucurie, cu toţi ai mei pân'la sfârşit, 
Vestind a Ta Împărăţie şi slava Ta Isus Iubit.