"Să moară copii!"-un ordin răsună-
Să nu mai trăiască niciun băiat!
Egiptul e mare, şi toţi se răzbună
Pe-acei care Domnul la El i-a chemat.

Cor:
Iachebed nu se teme de oameni, 
Orişicât i-ar fi chinul de greu.
Ea îl naşte, âl creşte pe Moise, 
După cum i-a vorbit Dumnezeu.

Şi vai câtă jale, pe apă la vale, 
În Nilul albastru, copii evrei, 
Cu multă mânie, cu multă urgie, 
Au fost aruncaţi de acei oameni răi.

Sefora-i chemată, Sefora-i mustrată, 
Căci moaşele-acelea grozav s-au temut
Să-ucidă copii în ţara robiei, 
Atunci când pe braţele lor s-au năcut.

Şi iată căci Domnul le-a dat răsplătire
Prin faptul că ele s-au împotrivit, 
În ţara păgână le-a dat moştenire, 
Ce case frumoase în dar au primit.

Tu mamă, tu soră, tu scumpă Seforă, 
De vrei răsplătire în Ţara de sus, 
Spre Moise priveşte şi îl ocroteşte, 
Aşa ca Maria pe Domnul Isus.