Pe calea cea lată se duc spre pierzare
Atâţi şi atâtea ce n-au ascultat
Cuvântul vieţii,Cuvântul prin care
Isus cu iubire pe toţi i-a chemat.

Cor:
Nu mai alergaţi voi surori şi fraţi
Pe cărarea care duce colo în abis.
Căci veţi regreta când îi veţi vedea
Pe aceia care merg în cer,ân Paradis.

Păcatul,plăcere şi bani şi avere,
Pe calea cea lată cei mulţi le găsesc.
Dar toate acestea sânt fără putere,
Acei ce le caută în chinuri sfârşesc.

Mai bine cu Domnul pe sfânta cărare,
Căci calea cea lată coboară în jos.
Dar cine ascultă cereasca chemare
Va fi mântuit şi salvat prin Christos.

De tine depinde pe care cărare
Te urci spre colină,sau mergi spre abis.
Pe calea cea lată te duci spre pierzare
Şi pierzi strălucirea cerescului vis.

Opreşte-te soră,opreşte-te frate,
Opriţi-vă oameni din drumul cel lat.
Căci Domnul ne cheamă la El din păcate,
Să mergem pe drumul cel sfânt şi curat.

Cărarea cea lată,şi-n casele sfinte,
Cu-a ei urâciune pătrunde mereu.
Se stinge puterea şi ruga fierbinte,
Se uită cuvintele Lui Dumnezeu.

Neghina e mare deasupra de spice,
Dar secerătorii curând vor veni,
Să-i smulgă pe-aceia ce vin ca să strice
Cărarea îngustă cu-a ei bucurii.

O voi care astăzi sorbiţi cu privirea
Din cupa murdară,din tot cei lumesc,
Veţi plânge amarnic când nelegiuirea 
Va fi pedepsită de Tatăl Ceresc.

Şi-apoi pentru ce s-o sfârşeşti în pierzare?
Când Domnul te cheamă să fii mântuit.
Pe calea îngustă se cere răbdare,
Dar mare răsplată va fi la sfârşit.

Alege tu singur,tu soră,tu frate,
Alege pe care cărare apuci.
Pe calea cea lată sânt numai păcate,
Şi cu păcătoşii în chinuri te duci.

De-aceea întoarce-te vino degrabă
Sărmane la Domnul,să fii mântuit.
Pe calea îngustă ajungem în slavă,
Şi mari bucurii vom avea la sfârşit.