Fiecare mântuit este foarte fericit.
Are pace, mângâieri, are binecuvântări.
Are lapte şi ulei, are pâine pentru ei, 
Când se roagă în ascuns, Dumnezeu îi dă răspuns.

Cor:
Fericire, bucurii, numa-n Domnul vom găsi, 
Celelalte sânt gunoi, care se lipesc de noi.
Strânge frate numai grâu, spicele de lângă râu, 
Binecuvântări de sus, care vin de la Isus.

Are casă, are pat, cel cu sufletul predat, 
Are miere din Cuvânt, şi puteri din Duhul Sfânt.
Prin necazuri bucuros, el învinge prin Christos, 
Prin necaz de orice fel, căci Isus e lângă el.

Ca şi pomul roditor, lângă apa de izvor, 
El e verde neâncetat, izbăvit de-al lui păcat.
Şi când plânge-i fericit, căci Isus l-a mântuit.
Bucuria lui mereu, este numa-n Dumnezeu.

Pot să cadă munţi înalţi, pot să râdă ceialalţi, 
El se-ncrede în Isus, până va ajunge sus.
Eşti tu oare fericit, soră, frate pocăit?
Dacă nu, să ştii că-i bai, ai uitat că mergi spre Rai.

În cântări şi mulţumiri, sânt nespuse fericiri.
Fericeşte-te mereu, lăudând pe Dumnezeu.
Asta-i calea către Rai, eşti bogat atunci când dai.
Iar când strângi mereu în sac, tu te vei numi sărac.