(Psalmul 25)

Al meu suflet mereu se înalţă
Ca şi norul deasupra de mări, 
Pe aripile de rugăciune, 
Până sus, până în depărtări.
(:Doamne eu am strigat către Tine, 
Căci în Tine mă-ncred neâncetat.
Te îndură, priveşte spre mine, 
Vreau să fiu mântuit şi salvat:)

Eu Te rog, nu-Ţi aduce aminte
De trecutul meu îndepărtat.
Când eram un copil fără minte, 
Când de Tine nu am ascultat.
(:Aminteşte-mă după-ndurarea
Care-n Domnul Isus a venit.
Eu aştept bunătatea, iertarea, 
Vreau să fiu de păcat izbăvit.:)

Ochii mei neâncetat se îndreaptă
Către Tine, al meu Salvator.
Eu Te chem şi aştept îndurarea, 
Ca să vii în al meu ajutor.
(:Ştiu că nu voi fi dat de ruşine, 
De ruşine vor fi numai ei, 
Care uită pe Domnul şi pleacă, 

Şi se duc fără nici un temei:)
Tu eşti Doamne nădejdea salvării, 
Pentru cei care Ţie-Ţi slujesc.
La aceştia le-arăţi calea dreaptă, 
Care-n Tine nădăjduiesc.
(:Cine vrea prietenie cu Domnul, 
Cine vrea ajutorul de sus, 
Va găsi mântuire, salvare, 
Dacă vine acum la Isus:)